La ticaitul orei 3:30 fix, am scancit din dinti, exact cand potopul dadea navala pe usa. Eu, Rosalie, Emmett si Jasper ne-am aliniat cuminti pe canapea, pregatiti sufleteste.
Edward se puse in fata noastra ca un jandarm, cu buzele stranse intr-o linie subtire.
-Alice, rostii.
Dar simplul cuvant era incarcat de inflexiuni. Dezamagirea si tradarea dominau.
-Le-ai spus.
Vocea ii tremura.
-Ai promis! m-a acuzat.
Ridicase sfidator glasul si pana si Emmett s-a facut mic. Mi-am strans ochii si mi-am plesnit fruntea. Cand am inceput sa vorbesc, vocea imi suna ragusita si la fel de nervoasa ca a lui; cand doua bolovane se lovesc, amandoua se crapa. Am tasnit in picioare si m-am aplecat in fata.
-Nu le-am spus nimic, tampitule! am ridicat si eu tonul.
Ma privii neincrezator. In minte, mi-am revizuit toata ziua – toate grijile pe care le-am avut, cat m-am straduit ca el sa fie un mare magar nerecunoscator. Buzele i se rotunjira intr-un mic “o” si si-a cerut iertare prin ochi.
-Si atunci ce a fost in capul vostru?! Puteati da foc scolii si nu o singura persoana ar fi murit, se incrunta.
Acum ca drama a trecut, m-am strambat la el.
“Recunoaste, Eddie, preferai sa moara toata scoala daca Bella scapa. Dar oricum, sa stii ca eu cred ca si-au cam dat seama. Se cam vede pe fata ta, fratioare.”
Isi tuguie buzele si isi dadu ochii peste cap.
-Ali, maraii, nu-mi spune Eddie.
Fu randul meu sa-mi dau ochii peste cap.
-Heeei, am ratat vreo scena? Intreba Emmett cu ochii mijiti.
I-am aruncat o privire piezisa.
-Da, am raspuns. Discutie incheiata. Ne-ai tinut destula morala.
-Defapt, nici n-am inceput, spuse Edward.
-Privirea spune destule, am replicat.
Ofta. Stia ca nimeni n-o poate scoate la cap cu mine.
-Fie cum spui tu de data asta, zise si se rasucii pe calcaie.
-Si de data viitoare, si de data răs-viitoare… soptii Emmett.
-Sa speram ca nu, murmura Edward.
***
A doua zi la scoala Bella a fost o naluca. Dupa o vizita la sectie si niste nervi intinsi la maxim, o frumoasa idee a poposit in capul lui Charlie Swan – care, la naiba, o sa ne bage curand in belele. Vrea sa identifice apelantul, ca ‘gluma proasta’ sa nu se repete.
Si, as putea spune spre norocul meu, folosisem telefonul lui Emmett, nu pe al meu.
-Esti reaaaa, exclama cand vazu datele problemei.
-Stiu, am zis. Si nu puteam fi mai mandra de asta.
Edward asculta Debussy la maxim in castile lui in Volvo, iar noi eram in fata laboratorului de chimie.
Emmett ranji brusc, cu o ‘stralucita’ idee in minte.
-Hai sa-l aducem pe tantalaul asta cu picioarele pe Pamant. Toti patru. Sa juram ca o sa fie fericit.
Toti ne-am uitat la el pentru o secunda, apoi Rosalie facu un pas inainte si isi intinse mana in fata hotarata, dar cumva diferita – era o latura pe care nu si-o rata niciodata.
-S-o facem, pentru buricul pamantului, rostii clar.
Jazz ranji si el.
-Fratia celor patru bezmetici, pronunta.
-Fratia celor patru bezmetici, am aprobat.
Si de acolo, din fata unei usi nevinovate ce ascundea formule chimice, a inceput totul: eternitatea fericita a fratelui nostru.
Fratia celor patru bezmetici.
***
-Si cum ramane cu mine? S-ar putea sa intru la racorica pentru telefonul ala criminaaal, zise Emmett pentru a saptea oara.
Nici Rosalie nu dadea atentie plangerilor lui. Ne chinuiam s-o gasim pe Bella in multime, dar parea ca s-a evaporat.
-Deci trebuie s-o mentinem in viata fara ca Edward sa-si dea seama, le-am spus.
Rosalie zambii.
-Suntem Ingerii lui Charlie in varianta fara puls in dotare, nu? Chicotii.
Am aprobat din cap, cu obisnuita mea energie pozitiva.
-Defapt, suntem Ingerii Bellei, a corectat-o Jazz.
Mi-am dat ochii peste cap.
-N-o sa mai fim ingerii nimanui daca nu ne dam seama unde e!
Emmett ranji si arata cu degetul.
-Ioi, uiteeeeee-o!
Rosalie l-a lovit peste umar.
-Nu mai tipa, Emmett.
I-am vazut capul maroniu rasarind in multime impreuna cu Mike Newton.
-Newton trebuie sa dispara cat de curand, i-am anuntat.
-Ne ocupam noi de Operatiunea Newton, anuntara Jazz si Emm intr-un glas, cu ranjetele uriase intinse pe fata.
Eu si Rosalie ne-am privit.
-Ce-aveti de gand? Ii intreba ea.
-O sa vedeti voi, spuse Emmett diabolic.
-Ihm, aproba Jazz. Hai, Emm, aveeem spooort, adauga, cu un subinteles pe care l-au inteles numai ei.
***
Trecuse deja pauza si noi tot nu aflasem inca brilianta idee.
-Ma cam enerveaza Stanleeeey, i-am spus lui Rosalie.
-Mie-mi spui? Murmura, cu un zambet inflorindu-i pe fata.
Am rasuflat puternic.
-Ea barfeste. Barfele trebuie sa se intoarca impotriva ei, am declarat. Si atunci cand esti vampir…
-… stii toate barfele, termina Rose ranjind.
Am batut palma. Fratii Cullen sunt ciudati – dar asta ii face speciali. Si asta ii face ei.
***
Am stat cu urechile ciulite numai o pauza si am aflat tot ce misca in scoala. Dar ne trebuia ceva mai mult, iar asta cerea sa ne implicam personal. Si daca surorile Cullen se implica personal, atunci treaba e serioasa.
-Trebuie sa-i castigam increderea. Sa aflam tot. Am zambit. Sa jucam teatru.
Daca noi, vampirii, suntem buni la ceva, atunci lucrul ala e teatrul.
-Dar ce o sa facem dupa ce aflam tot? Intreba. Nu putem sa mergem la Bella si sa ii spunem “Buna, stiai ca Stanley a spus aia si ailalta?”
Facu o pauza.
-Nu crezi ca o sa fie ranita? Adauga firav apoi. Adica isi pune increderea in ea si bum, afla ca e o mare jigodie?
-Pai nu trebuie sa o lasam sa-si puna increderea in ea, atunci, am replicat.
Am facut o pauza.
-Noi trebuie sa fim cele in care isi pune increderea. In fond, Stanley are numai o zi de cand o cunoaste si pana si Bella a vazut ceva artificial la ea, deci, chiar daca noi suntem ‘ciudatii Cullen’, dar suntem sinceri si veseli si… normali, atunci am rezolvat problema.
Dar apoi am ranjit.
-Dar trebuie sa fim sigure ca iese de tot din joc. Si la fel si Mickey.
Rose ridica o spranceana.
-Paaaai, ne trebuie punctele lor slabe.
-De asta ranjea Emmett in halul asta! Exclama ea. S-a uitat ieri la nu’stiu ce emisiune si cred ca de acolo a luat ideea.
-Nu facem treburi murdare, am spus. Am de gand sa aflam… stii tu, trebuie sa fie ei indragostiti sau cevaaaa…
Rose isi dadu ochii peste cap.
-Mdea, Newton e indragostit de Bella. Te-am lamurit eu.
Am negat din cap. Altcineva. Si ne trebuia informatia direct de la sursa. Prin urmare, tot lor le faceam o favoare, nu?
Si totusi, nimeni nu se pune cu Alice! 
Prima ??
Ai nimerit-o :*
:-w De ce a fost un capitol atat de mic ? 😦
Sincera sa fiu chiar nu voiam sa descopar povestea asta acum …ca s-o fac mai tarziu cand era deja terminata si sa nu mai am atata de asteptat :))
Capitolul a fost extraodinar :*:x
“Recunoaste, Eddie, preferai sa moara toata scoala daca Bella scapa. Dar oricum, sa stii ca eu cred ca si-au cam dat seama. Se cam vede pe fata ta, fratioare.” Se pare ca Eddie a cam ramas fara replica :))
Abia astept sa vad ce mai fac cei din fratia celor patru bezmetici :)) Pe cand next ? ;;)
Eeee, păi îl vroiați deceniul ăsta sau nu? Știți și voi cum scriu ăștia de la wordpress: „Ce se citește ușor se scrie al naibii de greu.”
‘ete, da, păi și undee mai e suspansuuuul? :X
Mersi :*
Păi, știi tu, chestii normale – or să se suie pe școalăăăă, or să o încurce cu poliția, nimic prea deosebit :))
Pfff, ‘cât de curând pot’, s-a și învechit refrenul ăsta :))
Tot liceul ar trebui sa se pregateasca pt ca “Fratia celor patru bezmetici” s-a infiintat si e pusa pe fapte mari:)) “Geniul malefic” Emmett a intrat in actiune.
Pt asta cred ca Eddie ii va omora…daca prima data Alice i-a inchis gura, acum nu cred ca va mai reusi:)) Un cap minunat, felicitari!:*:*:*:*:*:*
Daaa :)) S-au implicat Culleni și nimic nu poate să iasă normal :))
Mersi :* Am zis eu că o să și-o ia, dar nu acuuum. Toate la timpul lor :))
super capitol.abia asatept sa vad ce va face eEdward cand va afla de ”Fratia celor patru bezmetici”cred ca cu greu vor scapa de furia lui.abia astept next
Mdea, dar după cum am spus, vampirii sunt niște actori excelenți 🙂
Și eeeu, să văd ce trăznăi îmi mai crapă capul :))
Edward este un idiot! Era cat pe-aci sa se dea de gol…chiar nu le putea cotrobai prin ganduri sa vada daca stiu despre el si Bella? Dar pana la urma adevarul iese la iveala odata si-odata, deci pana la urma s-a aflat de viziune, nu? 😐 Alice ma sperie :-s . Prin “Fratia celor patru bezmetici” eu inteleg “razboi” 😀 Un capitol superb,il astept pe urmatorul 😛 :*:*:*
Nop. Adică familia nu știe de viziune, a bănuit doar că Edward e atras de Bella.
Da, război cu litere mari :)) Mersi :*
Te rooooooooooooooooooooooooooog ,cand next ? :o3
Curand, numai ca mi se suie toti piticii la cap cand trebuie sa scriu de Stanley si Newton si imi trebuie pauze ca nu ma dau capul de birou :))